miercuri, 30 decembrie 2015

Top 10 cărți citite în 2015

marți, 17 noiembrie 2015

Bleed Your Eyes #Gugulan Rock


   Salutare! Am zis că fac postarea asta ieri, dar a fost luni... iar luni nici iarba nu crește. De când cu postările video pe Youtube am cam ignorat blogul, dar azi facem o excepție, mai ales că în weekend am fost la un concert și m-am încărcat de energie pozitivă.
   Dacă vă aduceți aminte vă povesteam eu în vară ca s-a organizat în micul meu oraș un festival rock și tot atunci ziceam că abia aștept august 2016 ca să particip din nou. Poate că voi cei din orașele mai mari aveți astfel de evenimente mai des, dar aici sunt cam rare și cred că ar putea fi ridicate la rangul de sărbătoare. Lăsând gluma deoparte, cei de la Gugulan Rock (aceeași oameni minunați ce au organizat și fest-ul) au decis să facă așteptarea mai ușor de suportat și ne-au servit o mică mostră de distracție ca să ne mai domolească până la vară. Așa că sâmbătă am avut pare de un concert marca Bleed your eyes (formație de melodic deathcore/metalcore din Timișoara).
   Inițial totul trebuia să se desfășoare pe 31 octombrie, dar în urma tragediei din capitală s-a decis amânarea concertului pentru data de 14 noiembrie. Nu s-a pus problema de supărare, toată lumea a înțeles și a apreciat gestul. Mai mult sâmbătă s-au putut dona și bani pentru victimele de la Colectiv. Un gest frumos având în vedere că oricine a făcut o donație a participat la o tragere la sorți având ca premiu un album Goodbye to gravity. 
   Revenind la concertul celor de la Bleed your eyes, mărturisesc că m-am simțit bine și chiar mi-a plăcut. Am lăsat deoparte micile dificultăți tehnice pe care le-au întâmpinat membrii formației. Nici publicul prezent nu a părut să țină cont de ele căci energia pozitivă a băieților din formație i-au făcut pe toți să cânte și să se distreze împreună cu ei. Da, s-a simțit că sunt la început și că mai au ceva de învățat, dar totodată ți-ai putut da seama că băieții aceștia pun pasiune în ceea ce fac și câteva obstacole minore nu au să-i oprească. Bravo lor!
   Atmosfera de sâmbătă a fost întreținută și de cei de la Pyraessence care au făcut în fața localului un spectacol magic cu foc și diverse jonglerii. Și da! S-au luat toate măsurile de siguranță, iar demonstrația a avut loc afară în aer liber și nu s-a întâmplat nimic rău.
   Sper ca până în vară la fest să mai avem parte de mici surprize din partea celor de la Gugulan Rock. Până atunci vă las o piesă a celor de la Bleed your eyes să vă faceți o idee despre cum a fost sâmbătă la concert. 



miercuri, 11 noiembrie 2015

Zona Zero (fragment)

   După cum știți noul meu roman Zona Zero e aproape gata să iasă la lumină. Lansarea oficială va avea loc la Gaudeamus la standul editurii Herg Benet. Mai exact sâmbătă, 21 noiembrie, la ora 12. Vă aștept cu drag. Până atunci vă las un mic fragment ca să vă faceți o idee despre ce e vorba.

   Sunetele făcute de acele creaturi începură să se audă din nou, doar că de data asta se împleteau cu sunetele făcute de niște arme. A vrut să se ridice, dar ce rost mai avea? Ușa de la intrarea în salon se sparse în urma unei explozii. Un fum gros invadă încăperea, iar prin el se văzu forma unui corp care îndepărta ceea ce mai rămăsese din partea de sus a ușii.
   Fata își miji ochii, dar nu se ridică. Când fumul se mai dispersă, observă cum una dintre acele creaturi ciudate încerca să-și facă loc. Ea ridică puțin capul, dar rămase paralizată de frică. Chestia din fața ei părea să fi fost cândva om, probabil un doctor, dacă te luai după haine. Totuși acum nu mai putea trece deloc drept om, căci mișcările lui nu erau firești, iar sunetele ce veneau dinspre el erau grotești. Capul i se tot învârtea când într-o parte, când în alta. Creatura lovea disperată obiectele ce blocau intrarea. În ochii lui nu se mai putea citi decât un singur sentiment: foamea.
   Dacă ar fi fost mai puternică, fata s-ar fi ridicat și ar fi făcut tot posibilul să scape. Ar fi căutat cuțitul prin salon sau s-ar fi aruncat pe geam, ca să nu ajungă pe mâna creaturii. Totuși extenuarea, depresia și frica o paralizau în continuare.
    Monstrul acela își folosi toată forța ca să împingă dulapul și să ajungă la ea. Din când în când, își arăta dinții și mai scotea câte un sunet animalic. Îl putea zări stând acolo, cu capul prins între tocul ușii și un dulap. Fata își auzea bătăile propriei inimi, puternice și neregulate. Își închise ochii și strânse tare din pleoape, poate avea noroc și reușea cumva să se trezească din coșmar.
    Atunci, câteva focuri de armă se auziră mult prea aproape de ea. Deschise ochii și văzu creatura căzând la pământ. Cineva împinse dulapul și intră în cameră. Își ridică privirea spre cele două siluete care pătrunseseră în încăpere și încercă să spună ceva, dar cuvintele nu au vrut să se desprindă de pe buzele ei. Cei doi oameni se repeziră. Unul avea arma îndreptată spre ea, iar celălalt o ridică brusc de pe podea și-i prinse mâna. Amândoi erau îmbrăcați în negru, erau înarmați și aveau măști de oxigen pe față. Nu le putea distinge chipul. 
    Cel care o prinse de mână îi injectă ceva în braț, iar ea își trase mâna din cauza durerii. Omul scoase un mic dispozitiv și analiză câteva picături din sângele ei. Fata privea toată scena fără a reacționa.
      ― Nu e infestată, se auzi vocea bărbatului, prin acel aparat de respirat. 
      ― Hai să mergem, răspunse al doilea.
      ― Nu... nu, zise ea, mai mult în șoaptă, privind spre trupul soțului ei. Nu vreau!
   Omul începu să o împingă pe fată spre ieșire, dar ea opuse rezistență. Nu făcu o treabă prea bună, căci omul era de două ori cât ea și aproape o luă pe sus. Fata mai aruncă o ultimă privire spre trupul plin de sânge și începu din nou a plânge. Mai bine ar fi murit și ea odată cu el.
    Pe coridor mai erau câțiva oameni îmbrăcați la fel ca cei care o salvaseră. Trăgeau în creaturi, dar le doborau cu greu. Cineva o ghidă spre ieșire. Ochii o usturau din cauza acelui fum și avea impresia că se îneacă, că nu mai poate respira. Se opri o clipă și începu să tușească. Bărbatul care o ținea de braț își scoase masca de oxigen și i-o potrivi pe chip. Fata trase de câteva ori aerul curat în piept, apoi se lăsă dusă de acel om spre niște scări.
    Spitalul arăta îngrozitor. Peste tot erau urme de sânge și cadavre. Un miros puternic de putrefacție îi invadă nările și se opri să vomite. Nu apucă să termine, căci unul din acei oameni o împinse din nou spre ieșire.
    Ajunsă afară, observă că, pe lângă ea, soldații ‒ dacă erau soldați ‒ mai scoseseră din clădire alte patru persoane, la fel de speriate. În jur era o nebunie de nedescris. Focurile de armă se auzeau din toate direcțiile, o autospecială a pompierilor era în flăcări, lumea țipa, iar soldații trăgeau în groaznicele creaturi. Fata se opri o clipă și privi înspre cer. Cinci avioane de vânătoare se îndreptau spre oraș.

Lupta pentru supraviețuire a început!

luni, 26 octombrie 2015

Malad - Alexandru Voicescu

   Finally!Starea de amorțeală în care intrasem în ultima perioadă a decis să-și facă bagajele și să se care naibii de aici. Ea a ieșit pe ușă, iar pe geam a revenit pofta de citit. Așa m-a trezit sâmbătă că pun mâna pe o carte și revin la pasiunea mea. Și pentru că am nimerit o carte bună am zis că ar fi bine să vă vorbesc și vouă de ea.

   Malad - Alexandru Voicescu (editura Herg Benet)

   Descriere: În timpul lansării noului produs al companiei high tech la care este angajat, Andrei, art director român stabilit în Elveţia, experimentează o viziune inexplicabilă, indusă de un desen al misterioasei Ioana. Încercând să afle identitatea acesteia și legătura dintre ei doi, devine implicat în acţiunile unui grup de artişti underground dintr-o reţea cosmopolită, grup care duce la extrem învăţăturile mentorului lor. Acuzat de crimă, trebuie să fugă. Este ghidat de Eliza, o tânără care pare să cunoască îndeaproape motivele ce i-au schimbat viaţa normală şi aproape anostă de până atunci. Pe parcursul a numai câtorva zile, Andrei realizează că adevărurile pe care le ştia despre propria persoană sunt doar o mică parte a unui puzzle care îl poartă fără voia lui prin Praga, Lausanne, Milano și un izolat sat din Banatul sârbesc.
În Malad, realitatea se întrepătrunde cu oniricul, ştiinţa cu alchimia, religia cu fanatismul, iar existenţa obiectivă se dovedeşte doar o umbră a unui alt substrat, mai adânc şi mai improbabil de conştientizat, unde moartea şi decadenţa sunt catalizatori reci ai destinului. În cele din urmă, iubirea poate să fie salvarea. Sau distrugerea, deopotrivă.

   Malad e o carte pe care mi-am dorit de mult să o citesc, de când am auzit prima dată că o să iasă. Am tot amânat din diverse motive -unul din ele fiind lenea, dar na, cu toții avem acele perioade. Oricum din ziua în care am cumpărat cartea la Bookfest aveam vocea asta malefică în cap ce-și freca mâinile și șoptea: now it's my turn. - cred că era și un muahahaha pe acolo, dar na. Imaginați-vă dezamăgirea acestei voci, sâmbătă când m-am apucat de citit pe la 5 și la 1 noaptea când am închis cartea eram wow! Nu aveam nimic de comentat, de obiectat, de criticat... eram pur și simplu fascinată de întreaga poveste prinsă între acele două coperți.

    La început îl cunoaștem pe Andrei, personajul principal și cel care narează toată acțiunea. El se află la o prezentare a companiei pentru care lucrează, iar aici o va cunoaște pe Ioana Dună, o femeie ce-i va schimba viața. Deși el și partenerul său au planificat concursul de Tablet Quick Drawing până la cel mai mic detaliu, Andrei nu-și poate aminti ca printre concurenți să se fi aflat și Ioana sau că el îi crease ecusonul. În momentul în care ea se apucă să deseneze Andrei are o viziune ce nu și-o poate explica. Când își revine realizează că odată cu viziunea s-a evaporat și Ioana.
   Misterul planează încă din primele pagini: cine este această femeie? cum a ajuns acolo? ce legătură este între ea și Andrei? Sunt întrebări la care am murit de curiozitate să aflu răspunsul. Andrei rămâne după plecarea ei cu o dorință nebună de-a afla mai multe despre ea și va face tot posibilul să o găsească. Ioana devine pentru el o adevărată obsesie.

   Primul impuls a fost să o strig. Să îi spun ceva, orice. Să îi spun că a declanșat în interiorul meu un feeling nou și abrupt, ceva ce nu mai experimentasem până atunci și pentru care aveam nevoie urgentă de explicații.

   De aici începe toată nebunia. Realitatea se împletește cu fantasticul și generează un puzzle ce trebuie descoperit bucățică cu bucățică, iar fiecare piesă nou găsită te va lăsa cu gura căscată, iar la final Andrei va afla și adevărul despre el. În tot acest timp el este ajutat de Eliza, o femeie la fel de misterioasă. Deși la început, Andrei nu are o părere prea bună despre ea considerând-o o prostituată, ajunge să o cunoască, să o înțeleagă și să aprecieze tot ce face ea pentru el.
   Eliza e un personaj ce mi-a plăcut din prima clipă - deși vorbea spaniolă - parcă simțeam eu că în spatele ei se află o întreagă poveste ce merită descoperită. Chiar așa a și fost. Tipa asta a trecut prin multe, a devenit în adolescență dependentă de droguri, și-a creeat propriul iad și a ieșit cu greu din el. Ok, a avut ceva ajutor din partea cuiva, dar aș strica surpriza dacă aș spune din partea cui.

   ... acele  două săptămâni în care am scăpat de dependența de drog mi-au arătat toate durerile lumii, laolaltă, am fost Helena și Maria Magdalena și Beatrice și Juliette și Kamala, o femeie părăsită de propria identitate, dar trăind viețile a o mie de alte femei de dinaintea ei, așa cum istoriile sunt o ață care te înfășoară și te taie în bucăți când încerci să îi slăbești strânsoarea.

   Cartea asta a fost hipnotizantă. Nu am idee cum au trecut orele pe lângă mine. M-am pierdut cu totul printre rânduri. Ador când se întâmplă asta, când un roman e atât de bine scris încât are puterea să te transpună în lumea lui și să te rupă cu totul de a ta. Îmi place la nebunie când un autor își creează personajele în așa fel încât le percepi ca pe niște ființe reale alături de care poți să simți, să suferi, să te îndrăgostești, să descoperi mistere și să ai parte de lucruri neașteptate.

marți, 20 octombrie 2015

New Books #6

   Din Iulie nu am mai făcut o postare cu noile achiziții și cred că a venit momentul. O parte din cărți le-am primit, una am câștigat-o (yes, that was a first), iar restul le-am comandat când am prins ceva oferte cu 50% reducere. Din toate astea doar una din ele am reușit să o citesc și aia pentru că se nimerise în geanta mea când am fost în Bulgaria. Era subțire și am citit-o pe drum și-n camera de hotel. 
   

   Oricum am rămas în urmă cu cititul asta atât din cauză că am scris la Zona Zero cât și din alte motive personale. Goodreads mă anunță zilnic că  sunt cu 2 books behind schedule, dar îl ignor. Recuperez eu. Recent am citit Printre tonuri cenușii (loved it) și Străinul seducător (a fost ok pentru o carte de genul acesta). Totuși am o listă mare de cărți pe care vreau să le achiziționez, dar aștept târgul Gaudeamus și Black Friday. 

   Prima carte e Inima întunericului - Joseph Conrad. Acum aici e o mică încurcătură, căci în facultate am citit niște rezumate/caracterizări/interpretări pe internet (da, mi-a fost lene să citesc cartea) pentru că trebuia să dau examen, deci știam ce se întâmplă, dar tot am vrut să o citesc pentru că am avut eu o stare ciudată în timpul verii și s-a potrivit perfect. Partea bună e că atunci când mi-a picat la examen am luat 9. Vara asta am prins cartea la reducere și am profitat. Nu am să o recomand căci e destul de greu să o înțelegi, e despre dualitate umană, lupta dintre civilizații, etc. Vă las descrierea și decideți voi dacă vă place.

Descriere: Romanul a inspirat, în 1979, celebra ecranizare Apocalypse now, în regia lui Francis Ford Coppola, cu Martin Sheen, Marlon Brando și Robert Duvall în rolurile principale.

Charlie Marlow e căpitanul onest al unui mic vas comercial ce străbate fluviul Congo în căutarea unui negustor de fildeș enigmatic. Călătorind spre destinația dezvăluită pe parcursul unei întregi povesti rupte parcă dintr-un thriller, Marlow aude la răstimpuri un nume rostit cu respect, cu teama sau cu ură de tovarășii săi. Misteriosul personaj Kurtz ocupa treptat întregul fundal al poveștii, al cărei final întârzie, amânat de trecerea printr-o junglă întunecată, stranie, populată de canibali sângeroși și străbătută de un fluviu capricios, ce face înaintarea micii expediții dureros de înceată.



  Tot prin august mi-am luat și următoarele trei volume din seria Vampirii Sudului de Charlaine Harris. Nu am ajuns să citesc primele trei volume, dar am profitat că astea erau la ofertă. Poate într-o zi ajung și la seria asta. Oricum am văzut că sunt multe cărți. Știu că serialul True blood a fost făcut după aceste cărți, dar nu m-am uitat la el, deci habar nu am despre ce e. - ok, e cu vampiri.

  De la o prietenă de pe Facebook am primit cartea asta. Îți mulțumesc Laura :) Vă invit să-i vizitați blogul aici, e tot despre cărți, deci sunt sigură că o să vă placă. Nu am ajuns să o lecturez, dar am să vă anunț când o fac ce impresie mi-a lăsat cartea.


  Descriere: Eroina cărții, Heaven, frumoasă, haioasă și cu capul în nori, lucrează la o firma de PR din New York, iar singura ei grija e să se căsătorească. Însă viața ei, cu profesie și gânduri de măritiș cu tot, e data peste cap. Ajunge chelneriță într-un restaurant de fițe și în blocul ei se mută un tip la fel de zăpăcit ca ea, Brady Gilbert. Între Heaven și acest bărbat cu farmece de Hugh Grant începe un joc de-a șoarecele și pisica, condimentat cu umor și tensiune.


   Recent mi-am comandat și Moartă și înviată (Madison Avery Vol. 2) de Kim Harrison. Mi-a plăcut coperta și am profitat de un voucher de reducere.

  Descriere: Mă numesc Madison Avery, am şaptesprezece ani şi sunt pe jumătate moartă. Sunt în fruntea îngerilor întunecați din Ceruri, iar aceştia ard de nerăbdare să omoare pe cineva.


Visurile lui Madison Avery de a se adapta la noua şcoală la care învaţă au murit odată cu ea. A reuşit totuşi să-şi păstreze iluzia unui corp, are de-a face cu un înger păzitor cicălitor şi, ah, da, i-a grăbit sfârşitul spintecătorului care o omorâse. În condiţiile astea, nu prea poate să intre în nicio bisericuţă. E uimitor că tipul de care este îndrăgostită, Josh, nu o crede complet ţicnită.

  Acum Madison a aflat că este cronometrorul întunericului şi se află la conducerea îngerilor care urmează regulile de nepătruns ale sorţii. Cum nu i-a plăcut niciodată să respecte regulile, hotărăşte că sistemul are nevoie de o schimbare radicală. Cu ajutorul unor aliaţi neaşteptaţi, Madison creează un grup de spintecători rebeli, care nu sunt deloc de acord cu orânduirile Cerurilor.
  Dar pe măsură ce se luptă cu noile abilităţi înspăimântătoare specifice unui cronometror, Madison îşi dă seama că s-ar putea să nu fie pregătită pentru ce o aşteaptă – asta dacă nu are parte de o intervenţie divină majoră.

   Penultima carte am câștigat-o pe pagina de Facebook a celor de la Express de Banat. Deși sunt o pagină de știri, în fiecare lună oferă câte o carte. Eu zic să urmăriți pagina că oferă cărți mișto. Eu am câștigat Iarna Lumii - Ken Follett, acum urmează să-mi iau primul volum ca să o iau cu începutul.

Descriere: Războiul i-a făcut luptători. Iubirea i-a făcut eroi.  "Iarna lumii" continuă în aceeaşi manieră superlativă cu care ne-a obişnuit "Căderea uriaşilor". O puternică dramă, care înaintează zgomotos şi cu cea mai mare viteză. Este animată, captivantă şi plină de detalii fascinante. Prin ochii personajelor principale, beneficiezi de un loc în faţă la marele spectacol al celor mai memorabile evenimente ale istoriei. Al doilea roman al trilogiei continuă din punctul în care ne-a lăsat primul volum, urmărind destinele celor cinci familii - din America, Germania, Rusia, Marea Britanie şi Tara Galilor - prin vremuri de intense transformări sociale, politice şi economice, începând cu ascensiunea celui de-al Treilea Reich şi continuând cu Războiul Civil Spaniol, drama celui de-al Doilea Război Mondial, experienţele primelor bombe atomice aparţinând Statelor Unite şi Uniunii Sovietice şi începutul îndelungatului Război Rece. În această epopee fermecătoare, ciocnirea la nivel internaţional a puterii militare cu convingerile personale va copleşi lumea, de la Cable Street din partea de est a Londrei până la Pearl Harbor în Hawaii, din Spania la Stalingrad, din Dresda la Hiroshima.

  Ultima carte e una pe care o aștept de muuuullllt! E volumul ce încheie triologia Ultima Vrajitoare Din Transilvania. Asta am primit-o direct de la sursă, adică de la Cristina Nemerovschi (aka. Anna Vary) și mor de nerăbdare să o citesc. O am cu autograf :)

Descriere: Revenită în București după povestea dramatică trăită în satul V., Alexandra observă treptat că acele lucruri pe care le credea rămase în trecut o urmăresc. Viața ei este pe cale să se schimbe din temelii. Tot ce crezuse a fi doar legendă pare acum mai real ca niciodată.  Singura care poate lămuri misterul este Aneke, care nu întârzie să reapară în viața Alexandrei, iar secretul tulburător pe care-l va afla adolescenta va fi punctul culminant al întregii ei aventuri în lumea fascinantei contese.
  O poveste complicată și captivantă despre nemurire, iubire, prietenie, iertare, alegeri, sacrificii, în care personajele dezvăluie trăsături total neașteptate.
  Finalul trilogiei „Ultima vrăjitoare din Transilvania” te va ține cu sufletul la gură până la ultima pagină.

  Astea sunt cărțile, sper să-mi revină pofta de citit. Până atunci vă anunț, în caz că nu știați deja, că Zona Zero e gata. E la editură și în curând o să iasă pe piață. Probabil pe la sfârșitul lui noiembrie, nu știu încă, dar vă anunț eu. Am să fac și o postare zilele astea ca să vă zic despre ce e vorba. Până atunci vă doresc numai bine.

luni, 12 octombrie 2015

The Coffee Book Tag

   Salut! Am dat astă seară de tag-ul acesta drăguț pe blogul Dreams Have Wings și am zis că ar fi distractiv să îl fac și eu. Adică mi-am denumit blogul Cărți și aromă de cafea și dacă despre cărți tot am vorbit, nu țin minte să fi zis ceva vreodată de cafea - știți voi lichidul magic fără de care aș fi devenit de mult un serial killer. Deci cred că se impune să răspund la întrebările astea. 



   1.Cafea neagră: O carte în care intri cu greu, dar care dispune de mulți fani.
Nu prea știu ce carte să aleg, dar cred că am să merg pe varianta Fluturi. Știu că are mulți fani, că e la modă, dar eu una nu m-am putut atașa de romanul acesta. Nu că am intrat greu, dar nu am intrat de loc. Nu am relaționat cu personajul principal, nu mi-a plăcut povestea, nu mi-a stârnit interesul așa că am abandonat-o după primele 30 de pagini. Sorry, not my thing!

   2.Peppermint mocha: Numește o carte/serie care devine mai populară pe durata verii sau în zile festive.
În general cărțile young-adult sunt mai ușor de citit vara, aici vorbesc din propria experiență. 

   3.Ciocolată caldă: Care e cartea preferată din copilărie?
Uff! Aici ar intra mai multe. În copilărie îmi plăceau foarte mult basmele, dar și cărțile scrise de Jules Verne, deci nu prea știu ce să aleg. O carte ce mi-a venit acum în minte e Heidi, fetița munților - Johanna Spyri. Țin minte ca asta e prima carte pe care am citit-o deși văzusem deja filmul și am rămas surprinsă  de faptul că existau diferențe. Probabil atunci am realizat că e mai mișto să citești prima dată cartea și apoi să vezi ecranizarea. În plus, mereu mi-am dorit să am o căsuță undeva în munți. 



  4. 2 shoturi de expresso. O carte care te-a ținut în priză de la început până la final
O carte ce m-a ținut cu sufletul la gură a fost Identități secrete - Seria Alina Marinescu. Mi-a plăcut mult și primul volum, dar parcă ăsta m-a ținut ca pe ace. Plănuiesc să citesc și volumul trei cât de curând, dar ceva îmi spune că toată seria e plină de acțiune și suspans. Monica Ramirez a creat o serie electrizantă, nu se pune problema. Nu ai timp să te plictisești.

   5. Starbucks: Numește o carte pe care o vezi pretutindeni
Grey, clar. Am citit seria 50 Shades, dar nu a fost ceva atât de grozav încât să reiau povestea din perspectiva altui personaj. E o serie ok, dar nimic deosebit. Am citit cărți de genul acesta mult mai bune.

 6.That hipster coffee shop: Oferă-i unui autor român recunoștință. Care este acesta?
Prima care mi-a venit în minte când am citit întrebarea a fost: Corina Ozon. Deci am să o aleg pe ea pentru că ne face zilele și nopțile mai incitante. Apropo, aștept cu nerăbdare volumul trei din seria cu amanți.



   7. Oops!Din greșeală am luat cafea decofeinizată: Numește o carte de la care așteptai mai mult.
Atractia (Crossfire, #1) - la cât de lăudată a fost seria asta ai fi zis că e cea mai tare carte ever. Am rămas cu un gust amar după primele 5 capitole și deși am strâns din dinți și am continuat lectura nu am putut să o înghit. Am abandonat cartea în final. Nimic nou, nimic incitant, nimic ce să-mi mențină interesul. Sorry!

   8. Amestecul perfect. Numește o carte care a a fost atât amară cât și dulce, ca într-un final să fie satisfăcătoare.
Nu prea știu ce să aleg aici, ar am să merg pe varianta John Saul - Clubul Manhattan. Țin minte că acum câțiva ani când am citit-o am avut momente când fie mă enerva fie era mișto de nu-mi venea să o las din mână. În final a fost puțin mai mult decât satisfăcătoare, aproape bună. 

   Toată discuția asta despre cafele mi-a făcut poftă să beau una, dar e zece noaptea și nu mă văd bine la noapte. Poate una fără cofeină. :) O seară frumoasă vă doresc.

miercuri, 7 octombrie 2015

3 Cărți perfecte pentru Toamnă

   First of all, am realizat că am blogul acesta de 1 an și mare lucru nu am postat pe el. Aș putea găsi o mie de scuze acum, dar ce rost ar avea? Recunosc că în ultimele 3 săptămâni am fost cu moralul la pământ, am avut și motiv, dar nu sunt gata să vorbesc despre asta acum. Moving on... ei bine, ca să mai ridic din el moral, că deja începea să se scurgă prin podea, iar vremea asta de toamnă nu ajută, am zis să pun de-o ciocolată caldă.

  Nu sunt fan toamnă, dar odată cu venirea ploilor începe sezonul băuturilor calde. Dintre toate eu prefer ciocolata caldă, iar acum vorbesc de ciocolata caldă făcută ca lumea, nu de prafurile alea din plic. Bine poate că în loc de altceva sunt bune și alea. Totuși prefer o băutură făcută cu ciocolată adevărată, lapte proaspăt, frișcă naturală, zahăr vanilat, coajă de portocală rasă și doar puțină scorțișoară pe deasupra. Sunt foarte pretențioasă când vine vorba de astfel de băuturi, așa că nu-mi place să fac compromisuri. Îmi place să combin diverse chestii cu ciocolata caldă, excepție fac acele marshmallows sau cum le-o fi zicând care nu-mi plac de nicio culoare.  Fie că vorbim de ciocolată caldă, cafea, capucino, mochaccino, latte macchiato, ceai sau lapte cu scorțișoară și miere, parcă niciuna din aceste băuturi nu are farmec dacă nu e însoțită de o carte bună. Deci, pune-ți ibricul pe foc, pregătiți ceștile, luați-vă o pătură groasă căci e timpul perfect să deschideți o carte, poate chiar două, și să profitați de vremea asta mohorâtă. Azi am să vă recomand 3 cărți care sunt perfecte pentru toamna asta.

1. Dacă aș rămâne - Gayle Forman

Există multe cărți de acest gen, teen romance, dar asta e una din acelea care m-a impresionat și mi-a rămas întipărită în minte multă vreme. De obicei îmi vine greu să recomand o carte ce are ca temă principală moartea, dar am zis că totuși se potrivește perfect cu vremea mohorâtă de afară. Totuși, trebuie să vă avertizez, o sa aveți nevoie de ceva șervețele dacă sunteți mai sensibili, are momente când e heartbreaking. La bază e povestea unei fete de 17 ani, Mia, a cărei viață se schimbă într-o clipă. În urma unui accident cumplit rămâne orfană și se află în comă. Toată povestea e spusă de Mia, care are acum de luat o decizie importantă: mai are pentru ce să lupte, merită să trăiască în continuare după ce și-a pierdut părinții? Romanul e intens, puternic și emoționant. Am citit și recenzii pozitive și negative, dar eu zic să-i acordați totuși o șansă. (Am văzut și filmul, nu e rău, mi-a plăcut)



2 .Memoriile unei Gheise- Arthur Golden

Mi-a plăcut cartea asta, am citit-o acum 3-4 ani de la bibliotecă(sau am împrumutat-o de la cineva, nu mai știu sigur), singura problemă a fost că văzusem filmul înainte și deja știam ce avea să se întâmple - în mare. Still, make no mistake, ambele sunt bune. Am avut eu ceva divergențe cu personajul principal Chiyo(mai târziu Sayori), adică ea e un fel de Cenușăreasă japoneză și de multe ori atitudinea ei m-a scos din pepeni. De multe ori lăsam cartea jos și încercam să-mi aduc aminte că eu și ea facem parte din culturi și perioade de timp diferite. Chiyo și sora ei Satsu sunt fiicele unui pescar sărac. Nu au parte de prea multă educație, abia au hrana necesară. După moartea mamei lor tatăl lor le vinde unui bișnițar, iar cele două fete sunt luate și duse într-un mic orășel. Satsu e automat dusă la un bordel, căci are cincisprezece ani, iar Chiyo va învăța cum să devină o Gheisă. Acțiunea se petrece în decursul câtorva ani. Ani în care micuța Chiyo va deveni o gheișă, își va lua numele de Sayori, va avea parte de multe provocări și necazuri din cauza rivalei ei Hatsumomo, se va îndrăgosti și va suferi. Cred că acest roman e o alegere perfectă pentru seriile lungi de toamnă, poate într-o zi am să mi-o cumpăr și eu ca să o am în biblioteca personală. 

3. Îmblânzitorul apelor -  Flavius Ardelean

Pentru mine toamna este un anotimp depresiv, iar un anotimp depresiv merge perfect cu un artist al stărilor depresive. Aceasta e una din acele cărți care se bagă cu forța în sufletul tău și te răscolește și te macină și te roade asemeni unui vierme, iar la final când o închizi te lasă fără cuvinte. Îți vine greu și să o descri. Începutul e ancorat în realitate, un tânăr autor vizitează sediul unei edituri pentru a discuta despre manuscrisul său, dar apoi totul o ia razna. Ploaia ce începe îi îngrozește pe toți căci prevestește apocalipsa ce va urma. Nu discutăm aici despre o apocalipsă tipică (sfârșitul omenirii, cometă ce lovește pământul, etc.) ci discutăm mai degrabă de o apocalipsă interioară. Mărturisesc că mi-a luat ceva timp să-mi revin după cartea asta, de fapt cam același efect îl au toate cărțile semnate de Flavius. Nu e ca în cazul altora, ai închis cartea și paf! te apuci de alta. Nu! Dar eu zic să puneți și voi mâna pe ea să vedeți de n-o să-mi dați dreptate.


Dacă ajungeți să citiți una din aceste cărți vă rog să-mi spuneți ce impresie v-au lăsat. Dacă aveți alte recomandări nu vă sfiiți să le scrieți la comentarii. Mereu sunt în căutare de noi cărți. Deci.. când auziți de toamnă, voi la ce cărți vă gândiți?

marți, 8 septembrie 2015

Zona zero (teaser)

Zona zero în curând la Editura Herg Benet. Până atunci vă las un mic teaser.
Credits: Marius Pitiga, Lambu Pop George Sorin, Milushka Mily, Mira Metzler
Make-up - Mira Metzler Make-up Artist


luni, 24 august 2015

Leapșa cinefilă!

Hello! Acum câteva zile am primit o leapșa de la Audrey de pe The Sagittarius Books Blog, problema e că eu abia azi am ajuns să o fac. Oricum eu sunt foarte aiurită, deci nu e de mirare că deși am primit în trecut diverse tag-uri legate de cărți, filme sau seriale eu nu am ajuns să le fac. Totuși azi am avut ceva timp de pierdut și am zis să încerc măcar pe acesta să-l fac. E destul de drăguț. 

1. Care este eroul vostru favorit?

  Katniss Everdeen, duh! Serios, e tare tipa și mie îmi place foarte mult de ea. În caz că nu v-ați dat seama îmi plac distopiile, deci evident că îmi place și seria Hunger Games.


2. Care este personajul negativ preferat?

  Pamela Lillian Isley aka. Poison Ivy. De ce? Pentru că Batman, pentru că eco-terrorists și pentru că e jucată de Uma Thurman în filmul Batman & Robin.


3. Regizorul favorit?

  Sunt mare mare fan Terminator, deci clar James Cameron. Plus că în protofoliul lui se mai află și Titanic, Avatar, Aliens. A scris și scenariile pentru Rambo: First Blood Part II, True Lies, Terminator Genisys și a scris deja și sequel-ul ce va apărea în 19 mai 2017 și pe cel care va apărea în 29 iunie 2018. Deci încă două noi filme în seria asta.


4. Filmul favorit?

  Terminator 2: Judgment Day (1991). E primul film pe care l-am văzut din seria asta și m-am îndrăgostit de ea în anii 90. Am văzut filmul de peste 70 de ori, nu glumesc. Aveam filmul pe casetă video când eram mică și mă uitam la el aproape în fiecare weekend. Încă știu fiecare replică, încă mă uit la toată seria când am ocazia.


5. Ultimul film văzut?

  Total Recall varianta din 2012, deși mi-a plăcut și aia din 1990(normal că mi-a plăcut era cu Schwarzenegger, plus că tipa rea era jucată de Sharon Stone). M-am uitat aseară pe ProSieben la film, e simpatic. Adică e SF, are acțiune, împușcături, scene de bătaie și joacă Kate Beckinsale în el. (pentru cei care nu știți e tipa din Underworld)




6. Serialul favorit?

   Battlestar Galactica (2004–2009) mi s-a părut genial serialul acesta. Oamenii crează niște roboți numiți Cylon, aceștia se deșteaptă și lansează un atac asupra celor Doisprezece Colonii. Într-o singură zi devastatoare, miliarde de vieți umane sunt curmate de bombe nucleare. 50.000 de supraviețuitori reușesc să scape  în spațiu conduși de către nava de război Colonială, Battlestar Galactica. Am iubit serialul acesta. Adică serios acum un război derulat în spațiu între oameni și cyloni, unde oamenii sunt vânați... cum să nu-mi placă?



7. Franciza favorita?( ex. Jurassic Park)

  Vezi întrebarea nr. 4 plus Rezident evil, seria aceea mișto cu zombie și Milla Jovovich care-i caftește pe toți. În caz că nu știați în 29 ianuarie 2016 apare Resident Evil: The Final Chapter. 



8. Animația favorită? 

   Mulan, pentru că în timp ce alte prințese cântă și dansează în timp ce-l așteaptă pe făt-frumos, tipa asta își taie părul și se înrolează în armata imperială ca să-și salveze tatăl care e chemat la război. Ok, mai cântă și ea că doar e personaj Disney, dar îi bate pe huni de le sună apa în cap, salvează China iar la final rămâne și cu tipul. So, Mulan rocks!


9. Ecranizarea favorită?

Jocurile foamei.  Nu mai explic ce și de ce, cred că e clar. Nu?



10. Actorul/actrița favorită? Grupul de super-eroi favorit?

  Nu am un actor favorit însă la actrițe e egalitate între Scarlett Johansson și Milla Jovovich, iar în ceea ce privește grupul de super-eroi voi alege X-Men.


   Aste au fost întrebările, sper că nu am ratat vreuna. Pe mine mă scuzați am un mic pachet de la libris.ro care trebuie desfăcut, iar cărțile trebuie puse frumos în bibliotecă... asta dacă mai am loc. Revin cu o postare în care o să vă prezint și cărțile ce le-am mai achiziționat sau le-am primit în ultima vreme. 







miercuri, 12 august 2015

Let There Be Rock #GugulanRock

     Gugulanul... ar putea fii descris pe scurt ca fiind un om din zona de munte, un iubitor de frumos, în ciuda naturii aspre. Gugulanii, neam de oameni muncitori și făloși, se trag de la muntele sacru al lui Zamolxe, Vârful Gugu. Wiki ne spune că îndeletnicirile de bază ale gugulanilor sunt creșterea animalelor și pomicultura. Și totuși, gugulanii au lăsat deoparte weekend-ul acesta carul cu mere și au pus mâna pe chitară. Au cântat de-au răsunat toți munții și au petrecut timp de trei zile și trei nopți mai ceva ca-n basmele de odinioară. Și cum veselia trebuia să poarte un nume, i s-a spus Gugulan Rock.

    Eu am răspuns prezent doar la 2 din 3 seri, dar pot spune că festivalul s-a bucurat de un real succes în rândul celor care iubesc această muzică. Sigur organizatorii se pot lăuda cu cifre sau mai știu eu ce, dar cred că succesul nu se numără doar în bani ci mai degrabă în zâmbetele celor care au luat parte la el.

 Recunosc că nu am fost un participant prea activ, am preferat să stau mai pe margine și să observ lumea din jurul meu. Am văzut oameni ce au venit pentru a-și asculta formațiile preferate, sau pentru a descoperi altele noi. Am întâlnit persoane ce au relegat prietenii în timpul festivalului și am văzut prietenii noi cum se nasc. Au fost oameni ce au venit de la sute de kilometrii distanță pentru acest festival. Unii fuseseră și cu un an în urmă, alții erau aici pentru prima dată și totuși peisajul excepțional de pe platoul Cepelca nu înceta să-i impresioneze.

    E drept că, deși sunt de aici din zonă, nu am văzut niciodată latura asta a orașul meu. Imaginea splendidă a Caransebeșului, munții verzi în spate, muzica bună din fundal și berea rece au fost elementele care au garantat succesul unui festival rock ce promite multe. Sigur, ca la orice fest, au mai existat și mici probleme: s-a decalat programul, s-a mai schimbat ordinea trupelor, a existat un moment în care berea a dat sold-out (gugulanii sunt și mai amatori de alcool, ce să faci). Și totuși când formațiile au început să intre pe scenă problemele au fost ignorate, iar lumea s-a simțit bine. 

   Un lucru ce m-a surprins, și sincer nu mă așteptam, a fost sonorizarea. Pentru un fest micuț nu mă așteptam ca totul să se audă atât de bine. Am avut parte și de doi prezentatori mai mult decât simpatici, Leo și Cosmin, care ar putea oricând să le dea clasă papițoilor ce apar pe la TV. Cei prezenți au avut parte și de câteva concursuri ce au pus la încercare forța fizică, puterea de concentrare, abilitățile de coordonare și logica participa ...glumesc! A fost un concurs de băut bere :)) 

  Frumoase au fost și momentele de jonglerii cu focul, oferite de Pyraessence Fireshow. Ce mai când au început copiii ăia să se joace cu focul, seara a devenit brusc incendiară. Se știe că metalul și focul crează lucruri spectaculoase împreună, deci vă imaginați ce a ieșit.
   
   De line-up nici nu mai vorbesc, a fost de nota zece. Nu mă apuc să fac critică muzicală, că nu e domeniul meu. Poate dacă recitau un text pe scenă, atunci. Mi-a plăcut muzica și sper să mai am ocazia să revăd unele din aceste formații, dar mai cu seamă îmi doresc să vină August 2016 mai repede și să aducă cu el o nouă ediție Gugulan Rock!

marți, 28 iulie 2015

Ultima Vrăjitoare din Transilvania #fangirlmoment

    Înainte să încep postarea propriu-zisă am deci să clarific un lucru: am și eu momentele mele de fangirl... duse puțin la extrem. Da, știu că am scris cărți și ar trebui să am un comportament mai sobru(so I have been told) și ar trebui să fiu mai bla bla ceva bla... Dar adevărul e că atunci când găsesc ceva ce îmi place, fie că vorbim de cărți, muzică, filme, seriale, crenguțe de brad, etc. simt nevoia asta acută de-ai convinge și pe cei din jur că lucrul descoperit de mine e nemaipomenit și nemaivăzut. De curând am văzut pe Facebook că boala asta se numește fangirling, so here I go:



   Să începem cu începutul, să o luăm în ordine cronologică, adică să ne întoarcem într-o zi plictisitoare de vară, pe la sfârșitul lui Mai 2013, mai exact în momentul în care cineva din lista mea de prieteni a dat share unui trailer al unei cărți de care nu auzisem până atunci: Ultima vrăjitoare din Transilvania. Evident că mi-a plăcut, m-a făcut curioasă și mi-am comandat cartea. Și voi puteți comanda primele 2 volume de aici



  29 Mai 2013 - momentul exact când primele 2 volume din trilogie au ajuns la mine(știu sigur căci am pus poza pe Facebook imediat, iar azi am verificat data). Evident că m-am apucat de citit imediat, iar după primele zece pagini am știut că avea să fie o călătorie minunată, am știut că am să mă îndrăgostesc iremediabil de unele personaje, am știut că vor fi momente tensionate, că mă vor enerva unele personaje, etc.
   Ceea ce nu am știut pe 7 Iunie 2013, când am terminat de citit cele două volume, era cât voi fi nevoită să aștept după ultimul volum. Am așteptat eu ce-am aștepta, am mai dat mesaje pe la editură, am mai intrat pe site să văd dacă au vreo dată stabilită(mi-am comandat din greșeală alte cărți, dar ce să faci, nu m-am putut abține).Caut autorul pe Facebook, dar nu e de găsit. Întreb în stânga, întreb în dreapta, dar nimic. Apoi am zis că na... când o fi să apară, o să apară și asta e. 
   8 Mai 2014 - momentul acela când tu te duci la o lansare a Cristinei Nemerovschi și afli că ea și Anna Vary e una și aceeași persoană....



    Normal că după momentul acela am vrut cartea și mai mult. Problema era că prea puțină lume știa de  secretul Anna Vary = Cristina Nemerovschi, deci nu prea am avut cum să o tot stresez în mediul online să scrie cartea mai repede, dar vai.... 9 Martie 2015 un articol pe un blog dă sfoară în țară și adevărul se află. Bine asta nu m-a afectat pe mine personal cu nimic, ba chiar m-am bucurat căci Cristina și-a asumat cărțile și a promis că ultimul volum va apărea în această vară.



   28 Iulie 2015 (acum o oră-două) pe pagina de Facebook a autoarei am văzut anunțul cum că într-o săptămână o să fie gata și cartea, iar asta m-a dat peste cap.  Respiră adânc! O să fie bine... Nu știu câți dintre voi ați citit seria asta, dar vă asigur că merită. E al naibii de bună! Deci vă imaginați reacția mea când am aflat că așteptarea a luat sfârșit? Adică, finally, am să aflu deznodământul unei povești nebune ce m-a ținut ca pe ace. Am să pot ține în mână ultimul volum? Adică really? I just can't even right now... Oh, and Mr. Voicescu I'm ready to order now!
  


joi, 23 iulie 2015

New Books #5

   Mi-am impus după Bookfest să nu mai cumpăr o perioadă cărți și hai să zicem că am reușit. Mai mult sau mai puțin, căci Universul le așează pe toate în așa fel încât să nu rămân eu fără cărți noi prea mult timp. Azi e prima comadă pe care am făcut-o după o lună jumate. Da, am rezistat atât... da, și eu mă minunez! Probabil și lipsa de timp și-a spus cuvântul, căci nu am mai stat zilnic să urmăresc promoțiile și să analizez ofertele, iar mesajele cu oferte venite fie pe e-mail, fie pe telefon, le-am șters fără să clipesc. Totuși, acum 2 zile nu am mai rezistat și am comandat două cărți, pe restu le-am adunat între timp.



   Hai să o luăm cu începutul. Nu știu cum, dar imediat după ce am ajuns de la Bookfest am realiza că am uitat să achiziționez o carte așa că am comandat-o atunci, dar cum nu am mai făcut vreo postare pe blog care să includă cărțile noi am să o prezint acum. E vorba de Memoriile Domnului Roșu de Celestin Cheran, un volum de proză scurtă.

Descriere: „Cu o savuroasă atenție pentru detalii și cu un ochi bine format pentru toate derapajele sufletești, Celestin Cheran ne prinde într-o lume a absurdului apropiat, cald, straniu și uneori obsesiv. Lumea din Memoriile Domnului Roșu ar putea fi chiar povestea ta, dacă într-o zi vei face acel pas mic care desparte realitatea de vis și dorința de teamă. Fantasticul plin de substanță din povestiri vorbește de fapt despre tot ceea ce este omul, atunci când își lasă privirea să treacă dincolo de masca prescrisă de societate. O atmosferă captivantă și o galerie de personaje greu de uitat fac din acest volum o experiență completă.“ (Cristina Nemerovschi)

„Povestirile lui Celestin Cheran sunt scurte, dar cuprinzătoare – păstrează în ele toată logica, mecanica și întregul arsenal al fantasticului și al absurdului. Personajele sale trăiesc între lumi la fel de firesc cum trăim noi într-a noastră, iar lumile sale infuzează una într-alta, fantasticul alienând realul, realul alterând fantasticul. Pentru iubitorii de fantastic, volumul de debut al lui Celestin Cheran poate fi o mare bucurie. Un debut aproape ireproșabil.” (Fravius Ardelean / A.R. Deleanu)



 La începutul verii am primit Al cincilea val (Rick Yancey), o carte pe care mi-o doream de ceva vreme să o citesc, dar nu am ajuns încă la ea. Sper să o citesc curând căci e luată cu împrumut de la Alexandra și probabil o vrea înapoi... probabil! :))


Descriere: O invazie extraterestră distruge omenirea în patru Valuri succesive de nenorociri. Dar Al Cincilea Val este cel mai periculos, pentru că de data asta puţinii pământeni rămaşi în viaţă nu ştiu nici măcar ce îi ameninţă, cu atât mai puţin cum să înfrunte pericolul. Cassie, o adolescentă curajoasă de 16 ani, are o singură dorinţă: să îşi salveze frăţiorul – iar pentru asta nu se dă în lături de la nimic. 

Înaintea atacului, Ben Parish era un băiat obişnuit, dintr-un liceu obişnuit. Acum este soldat şi se vede obligat să aleagă între a avea încredere şi a deznădăjdui, între a se supune şi a se răzvrăti, între a-şi face datoria şi a-şi salva prietenii, între viaţă şi moarte.
Romanul lui Rick Yancey este diferit de orice carte sau film despre extratereştri la care vă puteţi gândi. Al Cincilea Val este cu mult mai înspăimântător. Poate pentru că pare atât de plauzibil. Mai aproape de noi decât am vrea să credem. Un roman fascinant, îndrăzneţ, o capodoperă a SF-ului modern.


   Tot cu împrumut am primit și de la Milly o carte... cam roz, dar cine sunt eu să judec cartea după copertă. Nu am ajuns să o citesc, dar am să revin cu o părere când  voi face.


Descriere: Pe urmele lui Harry Winston este povestea a trei tinere prietene, Emmy, Leigh si Adriana. Emmy era cit pe ce sa primeasca inelul de logodna, dar a fost parasita de iubitul ei pentru o mai tinara instructoare de sport. Leigh e pe cale sa devina senior editor si sa se marite cu barbatul ideal. Insa cind il intilneste pe Jesse Chapman, un enfant terrible al lumii literare, Leigh incepe sa observe fisurile din viata ei, pe care o credea perfecta. Adriana e fiica superba a unui renumit fotomodel, care nu ezita sa-si foloseasca farmecele si trucurile feminine made only in Brazil pentru a seduce orice barbat ii atrage atentia. Dar in curind va implini treizeci de ani si, vorba mamei, nu poate sa amine alegerea la nesfirsit. Intr-o seara, Emmy si Adriana fac un pact: intr-un an de zile, fiecare isi va schimba radical stilul de viata. Leigh le priveste de pe margine, fara sa promita nimic, dar curind va descoperi ca si ea ar avea cite ceva de schimbat… Trei tinere extrem de diferite, trei povesti cu iubiri pierdute si lectii invatate. Vor gasi ele oare, la capatul acestor aventuri, inelul cu diamant pe care il viseaza?



   Următoarea carte am primit-o gratis, bine mama a comandat ceva de pe net și a primit o carte gratis. Evident că am confiscat-o și am așezat-o în biblioteca mea.

Descriere: Soţii Sam şi Remi Fargo, eroii din Aurul spartanilor, se întorc într-o nouă aventură palpitantă. În timp ce fac scufundări în Tanzania, Sam şi Remi Fargo descoperă un clopot aparţinând navei Shenandoah, de mult dispărută. Ei trebuie să găsească o modalitate de a-l recupera, fără să atragă atenția guvernului tanzanian, dar o forţă mult mai puternică este angajată în aceeaşi vânătoare de comori. Un partid politic mexican în plină ascensiune, ai cărui membri se mândresc cu faptul că provin direct din suveranii azteci, intenționează să găsească artefactul, deoarece conţine un secret care i-ar putea distruge. Prin Africa, Anglia, pădurile tropicale din Noua Guinee, insulele Kurile, pe coastele vulcanului Krakatoa şi în inima junglei mexicane, soții Fargo şi adversarii lor nemiloși își continuă goana, dar câştigători nu pot fi decât unii dintre ei. Iar pedeapsa pentru eşec este moartea.
Un nou thriller care te ține cu sufletul la gură, o nouă serie de aventuri de la maestrul suspansului, Clive Cussler! Romanele lui Cussler sunt publicate în peste 40 de limbi, în mai bine de o sută de țări ale lumii.


   Această carte a venit ca bonus la o comadă de pe elefant.ro. Nu, nu am comandat cărți ci alte produse, dar totuși Universul s-a decis să mă recompenseze cu o carte. 

Descriere: Prozatorul stie cum sa indulceasca ciocnirea permanenta intre istorie si traire. Prima ramane dura, a doua devine, cand si cand, tolerabila. Si asta in masura in care intervine mai de fiecare data genul de senzualitate, de palpit al simturilor in stare sa traga din cercul de foc al istoriei efemerul trairii, bucuria trecatoarelor clipe, inainte sa cunoasca mari, amarnice incercari.
Roman al neomeniei, disimularii, exasperarii, Princepele inchide in sine scrutarea unui tip al dezagregarii. Recomanda opera prozatorului superior, propune stralucit unul dintre punctele lui de reper.



   Cărțile astea două le-am primit azi și sunt primele cumpărate după mult timp. Îmi doream de mult să le iau căci am mai citit și alte romane ale acestei autoare și eram curioasă. În plus, e cu vrăjitoarea... need I say more?

Descriere: Timp de cinci secole, familia Mayfair a fost deţinătoarea unor puteri supranaturale care i-au adus o bogăţie uriaşă, dar şi nenorociri greu de imaginat. Rowan Mayfair, un strălucit neurochirurg din California, moşteneşte fără să ştie şi fără să vrea, odată cu averea familiei, şi atenţia nedorită a unei entităţi sinistre. Revenită la conacul strămoşesc din New Orleans, Rowan îl aduce înapoi din moarte pe Michael Curry, un bărbat înzestrat cu aceleaşi daruri extrasenzoriale şi care, asemenea lui Rowan şi a celor douăsprezece antecesoare ale sale, l-a zărit pe vampirul Lasher: diavol, seducător, spirit. Acum Lasher îşi doreşte cu ardoare să pătrundă pentru totdeauna în lumea muritorilor şi numai Rowan şi Michael îi pot deschide calea. Destinele lor se împletesc inexorabil şi amândoi pornesc o luptă acerbă pentru a înţelege şi distruge teribila forţă care deţine în puterea ei familia Mayfair



   Tot azi am primit și acest roman despre care mărturisesc că nu auzisem până să deschid coletul. A fost cadou din partea celor de la elefant, deci nu e problemă. O carte gratis e mereu bine venită.

Descriere: Caldă, amuzantă și iubitoare, Barbara a fost întotdeauna piatra de temelie a familiei sale, pe care cele patru fiice se puteau baza întotdeauna și în care aveau deplină încredere. Confruntată cu realitatea inevitabilă de a le părăsi înainte de vreme, Barbara le scrie un jurnal și scrisori despre lucrurile pe care ar dori ca ele să le știe, căci toate par a fi încă departe de maturitate. Lisa, trecută de treizeci de ani, este incapabilă să-și asume un angajament. Jennifer, prinsă în capcana unei căsnicii lipsite de pasiune, își ține atât de strâns în frâu personalitatea, încât riscă să explodeze în orice moment. Mai tânăra Amanda călătorește fără încetare, ținându-se mereu departe de restul familiei. Hannah, mezina, o adolescentă care-și caută drumul spre feminitate, percepe acut despărțirea de mama adorată. Scrisori pentru fiicele mele este o emoționantă poveste despre familii, prieteni și splendidele, nesfârșitele posibilități ale vieții.

Sunt curioasă de unde fac rost de timp să le citesc pe toate, căci timpul liber(foarte puțin în ultima vreme) îl aloc scrisului.