marți, 12 mai 2015

New Books #3

Cine a zis că nu mai cumpără cărți până la Bookfest? Nu eu! În niciun caz. -mda- Ei bine, nu m-am putut abține. Îmi comandasem 2 cărți de pe elefant și am zis: gata, nu mai iau nimic până merg la București! Nu cred că m-a crezut cineva, nici măcar eu. Deci, ca rezultat, azi vă prezint noile mele achiziții.



Două dintre aceste cărți le-am luat de pe elefant la o promoție cu 50% reducere, le-am făcut poză și le-am pus deja pe Facebook, dar am zis să le mai prezint o dată și aici. E vorba de Hollywoodul e ca un liceu de fițe de Zoey Dean, iar cealaltă e Asasin la feminin de Monica Ramirez. De cartea Monicăi m-am apucat aseară. Nu am ajuns să citesc prea mult, vreo 40-50 de pagini, dar pare interesantă.

Asasin la feminin - Monica Ramirez



Descriere : Alina Marinescu este o rebelă. A fost o rebelă înainte de recrutarea ei ca agent operativ şi rămâne o rebelă şi după. Acum însă, moartea face parte din viaţă ei de zi cu zi. Secţiunea Operaţiuni Speciale o recrutează împotriva voinţei ei şi Alex Therein, bărbatul pe care crede că-l iubeşte, o transformă într-un asasin de elită. Dragostea este o noţiune abstractă pentru Alex, un bărbat cu un trecut întunecat şi o expresie impenetrabilă, eficient de rece, care ucide pentru a putea supravieţui. Fără întrebări inutile. Alex nu este un bărbat real, ci mai degrabă o fantomă, o iluzie creată cu ajutorul oglinzilor. Misiunea lui este să o seducă pe Alina, aşa că o atrage în mod intenţionat în lumea lui misterioasă şi plină de senzaţii, prăbuşindu-se emoţional pentru prima dată de la propria lui recrutare. Ca mentor al ei în timpul procesului de antrenament, trebuie să se confrunte nu numai cu atitudinea ei recalcitrantă, dar şi cu responsabilitatea de a transforma o persoană inocenţa într-o unealtă a morţii. Cu toate acestea, cei doi sunt atraşi unul către celălalt şi relaţia paradoxală ura-iubire devine şi mai complicată datorită jocului aproape zilnic cu moartea. Probabil cea mai arzătoare întrebare este: o iubește Alex pe Alina cu adevărat?“



Hollywoodul e ca un liceu de fițe - Zoey Dean



Descriere : Taylor Henning are douazeci si patru de ani si tocmai a primit jobul visurilor sale: asistenta la un important studio cinematografic. Rautaciosi, colegii ei incep imediat s-o submineze, iar ea intelege ca expresia „Hollywoodul e ca un liceu de fite“ este cum nu se poate mai adevarata. Nici la scoala Taylor nu se pricepuse prea bine sa-si faca prieteni - prin urmare, cum ar putea ea sa se descurce acum in lumea intrigilor?

Cand face insa cunostinta cu dezinvolta Quinn - o adolescenta de saisprezece ani, fiica sefei sale -, are o revelatie: poate ca aceasta „regina a stupului de albine“ o va putea invata cum sa razbeasca in industria filmului.

Quinn o ia sub aripa ei ocrotitoare si, curand, Taylor inregistreaza primele victorii impotriva principalei sale rivale, Kylie. Dar in momentul in care Quinn o sfatuieste sa-i fure acesteia iubitul, intervine un lucru neprevazut in scenariu: Taylor se indragosteste de el! Va reusi ea sa se comporte ca o fata rea, ca sa obtina ceea ce-si doreste?



   Următoarele cărți sunt toate luate de la editura HergBenet. Unele dintre ele mi le doream de ceva vreme, dar nu am ajuns să le cumpăr și am tot amânat. Altele sunt destul de noi, vreo două sunt proaspăt scoase din cuptor și m-au fript la cât de fierbinți sunt :))


Sârme și Portocale - Delia Oltea Rusu


Descriere : Mi s-a cerut o biografie, dar dacă citiţi cartea veţi avea parte de una. Mai bine vă spun pe scurt povestea cărţii, care n-a fost carte de la început. Au fost zilele şi nopţile mele, aşa cum le-am trăit eu şi-ai mei. Printre sârme şi portocali. A fost o perioadă în care aş fi vrut să uit unele întâmplări, apoi am înţeles că nu le voi putea şterge din amintire şi că de fapt nici nu vreau. Le-am povestit, la început cu îndoiala că cineva ar înţelege impactul pe care le-au avut pentru noi, apoi cu mirarea că pe cineva interesează această poveste. M-au uimit reacţiile, am început să scormonesc în memorie şi m-am trezit scriind ceva despre care n-am crezut că va fi o carte. Va fi, totuşi, va avea coperţi frumoase şi câteva file din care, dacă le veţi citi, veţi şti că sârmele aveau ghimpi, iar portocalii erau plini de culoare şi parfum. În carte apare familia mea şi vreau să le mulţumesc pentru îngăduinţa de-a folosi amintirile lor în cuprinsul acestor pagini.

Quasar - Ana Mănescu



Descriere :  Universul a început cu un Bang și s-a terminat cu un sărut, ca toate marile iubiri”

„Ana Mănescu este o scriitoare tulburător de generoasă: ea nu împărtășește cu cititorii doar ceea ce este la suprafață, explicit, nedureros, blând; îi plac subteranele, ascunzișurile, visele uitate, amenințările mute, teama ființei de ea însăși, întunericul care are nevoie doar de o scânteie pentru a se preschimba în lumină orbitoare. Și ni le oferă pe toate, cu sinceritate și o delicatețe care nu se mai regăsește în nicio altă carte pe care ai putea-o citi vreodată. Quasarul poate construi o lume și o poate exploda într-o bătaie de aripi. Pentru că totul și nimicul înseamnă altceva numai după ce au fost atinse de iubire.
Ana scrie despre acele clipe în care ești cel mai adevărat tu care a existat vreodată. Și ești cel mai mult tu când ești prins în iubire, ca într-o capcană de soare.”(Cristina Nemerovschi)

Prospect de femeie - Ana Barton


Descriere : „Delicateţe şi forţă, stihuri-volute şi umor, uimitoare bogăţie de limbaj şi sensibilitate incandescentă, poezie-n proză şi invers. Emoţie. Sau o sinecdocă splendidă. Trebuie notă de subsol?“ (Răzvan Petrescu)

„Cine-a spus «Madame Bovary c’est moi» a fost deștept. Așa e și scrisul Anei Barton: îți place, te excită şi apoi te răcorește. Rămîi, după lectură, cu senzația de întîlnire rară.“ (Ara Şeptilici)

„Ironic, dar ludic. Dulce, dar muşcător. Brocat, delicat şi cu un simţ al detaliului precum o dantelă frivolité. «Prospect de femeie» se ia pe nemîncate, pe inima goală, căci o umple cu vîrf şi îndesat. Nu are contraindicaţii, iar supradozajul este recomandabil pentru cord şi neuron.“ (Petronela Rotar)

„Vine în literatură dinspre publicistică. Şi o face în forţă, cu o plăcere acaparantă a povestirii. Posedă ştiinţa fermecării cititorului datorită firescului şi lipsei de inhibiţii. Ana Barton are toate atuurile unei scriitoare de excepţie.“ (Alexandru Petria)

Nopţile amanţilor - Corina Ozon


Descriere : „Amanții Corinei Ozon, atât Zilele, cât și Nopțile lor, sunt deja mai mult decât simple cărți, sunt un fenomen: peste tot se vorbește despre ei, și simți imediat că trebuie să-i cunoști și tu. Și, dacă o faci, sigur nu regreți după: Corina te conduce cu un stil inconfundabil în lumea lui Mircea și Cati, unde vei râde, vei aștepta cu sufletul la gură următoarea aventură, vei pica pe gânduri, vei reflecta la propria ta poveste de dragoste. Cu o scriitură bine șlefuită, Corina Ozon din Nopțile amanților apasă și mai tare pedala față de romanul ei de debut. Se citește repede, e savuroasă, memorabilă și, inevitabil, te face să vrei mai mult!“ (Cristina Nemerovschi)

„Scriitura Corinei Ozon reușește un lucru cu adevărat dificil. Să abordeze într-o manieră lejeră un subiect aparent frivol și să dea în același timp impresia de seriozitate și profunzime. De fapt, textele Corinei nu sunt frivole, dar relevă, în maniera unui Milan Kundera, de exemplu, superficialitatea ca structură a lumii și, în special, a lumii oamenilor moderni, care iubesc pe fugă, colorat, zgomotos și la limita inconsistenţei. Literatura aceasta se citește cu plăcere și cu anxietate pentru că ne regăsim total în ea, pentru că plângem și râdem în ea, pentru că ne privim ca într-o oglindă. Iar râsul, iarăși în cheia lui Kundera, survine eliberator din contemplarea zadarnicelor și veșnicelor chinuri ale dragostei, puse iar și iar în aceleași «ridicole iubiri».“ (Doru Căstăian)

„Cu 100% mai multă adrenalină de budoar, Corina Ozon învârte măiastru cuvintele pe pagină, încât nu mai știi dacă citești cu adevărat o carte sau o ai chiar aici, lângă tine, în pauza de cafea de la job, ascultându-i personajele care nici măcar nu sunt personaje, ci ei și ele dimprejurul tău. Atât de reale sunt.“ (Alexandru Voicescu)

Cimitirul - Teleșpan


Descriere : Adrian Green este un homosexual român care se mută la Londra pentru că… e obosit. Deși nu prea mai are chef de muncă, își găsește, totuși, un job: administrator de cimitir. Pe măsură ce interacționează cu diverși clienți, vii sau morți, Adrian ne spune exact ce crede el despre religie, bani, sex sau moarte, concepte pe care le descrie cu o sinceritate crudă, foarte mult umor și sarcasm. Cimitirul Wormholt devine spațiul în care Green își dă seama că fericirea stă în acceptarea adevărului propriu, și nu în ochii celor din jur.

“Singurul sfat pe care eu pot să îl dau cu inima împăcată este: Dormiţi! Dormiţi, fraţilor, că somnul n-a făcut rău nimănui! Eşti trist? Culcă-te! Eşti nervos? Culcă-te! Vrei să mori? Culcă-te, poate ai noroc şi mori în somn!”

Odată ce treci peste “urbanismul” limbajului și disecțiile întâlnirilor amoroase ale lui Adrian Green, Cimitirul îți propune un personaj care își îmbrățișează cu curaj imperfecțiunile, și le înțelege și acceptă, și care navighează cu mult umor într-un univers plin de personaje bizare, aproape suprarealiste. (Monica Bîrlădeanu)

Deși am citit recent multe cărți bune, nu mi s-a mai întâmplat de câțiva ani să mă arunce una din ele atât de puternic într-un film anume, cum a făcut-o Cimitirul. (Cristina Nemerovschi)

Singurul mesaj pe care îl am pentru tine e următorul: Nu îmi doresc să te învăț nimic, dar îmi doresc să îți placă ce am scris. Ceea ce ai acum în mână e o carte pe care ai fi putut să o scrii și tu. E o carte scrisă simplu, fără pretenții, pentru că eu nu sunt scriitor. Deschide cartea la prima pagină și vei vedea că tot ce fac eu în primele rânduri faci și tu în fiecare zi. Relaxează-te, finalul e mereu același! (Autorul)

Jurnalul unui român in America - Silviu Brizu


Descriere : Le-am zis şi la vecinii ăștia, la americansky: „Puneţi, mă, nişte cuiburi de roşii, un rînd-două de praz, ceva, nişte cartofi, că ţineţi ditamai curtea goală, de creşte iarba de pomană şi mai şi stricaţi apa pe ea aiurea!“. Noooo, ziceau ei, că florile sînt frumoase, că aici nu sîntem la fermă, că de ce nu mă duc eu înapoi în România dacă mi-e aşa dor de munca cîmpului şi alte prostii din astea. Și în definitiv pot să mă reclame cît vor pentru că am bătut pari pe hotarul dintre mine şi ei şi am îngrădit cu sîrmă, dar am făcut-o doar ca să-mi apăr proprietatea, şi recoltele, şi neamul. Păi, n-ai cu cine, dom’le, nişte urbani, dă-i dracu’!

   Astea sunt cărțile. Sunt 8 la număr(2 de pe elefant și 6 de la Herg Benet). Habar nu am când o să ajung să le citesc. Am deja prea multe cărți necitite și mai mult ca sigur o să mă întorc cu geanta plină și de la București. În weekend am să-mi rearanjez biblioteca căci nu prea mai am loc, partea bună e că am un ajutor nou. Mai bine spus un nou paznic al bibliotecii. 


  El e Tinu și începând de azi îmi va apăra cărțile de toți cei care vor să le fure :)) 




6 comentarii:

  1. Tinu e mai drăguț decît toate cărțile ^_^ Lectură plăcută și să-ți trăiască puiuțul! :*

    RăspundețiȘtergere
  2. Strașnic paznic ai găsit! Și drăguț foc pe deasupra.
    Spor la citit ^^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc. Acum e încă în faza de adaptare, dar are să crească el mare și atunci să vezi ce feroce o să fie :)))

      Ștergere
  3. Lectura placuta!, asa zic si eu uneori, nu mai cumpar, dar ajung mereu sa imi iau cate ceva :)
    http://justpink5007.blogspot.ro/

    RăspundețiȘtergere