Oricât de mult și-ar fi frecat trupul cu săpun, nu putea să înlăture amintirile. Apăsă și mai tare. Pielea i se înroși, dar urmele lor încă erau acolo, ca niște cicatrici invizibile. În urechi încă îi suna muzica auzită cu o seară în urmă. Ochii încă o usturau de la trabucurile fumate de Adrian și restul oamenilor lui. Pe gât încă mai putea simți buzele fetei blonde ce dormise pe brațul ei. Nu-și mai putea aduce aminte numele blondei, dar o mai văzuse prin bază, știa că era una din fetele de la spălătorie.
Ar fi vrut să poate spune că-și aducea aminte doar vag noaptea trecută, dar, în ciuda alcoolului consumat, rememora tot. Discuțiile cu cei veniți din Zona Zero, conversații în care ei nu făcură altceva decât să se laude cu numărul de paraziți omorâți, faptul că Sorin încă încerca să-i explice lui Adrian planurile lui de viitor, dar eșua lamentabil... Elena se mulțumi mai bine de jumătate de seară să privească pașnică de pe o canapea tot ce se petrecea, dar, în momentul în care Kitty începuse să se lingușească pe lângă Adrian, simțise nevoia de a interveni. Nu o putea lăsa pe fătuca aceea să câștige puncte în favoarea lui Sorin.
Intră în discuție cu o fată blondă ce părea cam amețită. Ochii lui Adrian o urmăreau curioși. Elena îi mai întinse fetei un pahar de vin. Zâmbetul ei îi oferi și mai mult curaj, nu că ar fi avut nevoie de el. Printre vorbe goale, menite doar să mai umple timpul, Elena începu să se joace cu degetele prin părul ei. Fata își lăsă capul pe spate și își închise ochii, moment în care Elena se aplecă peste ea și își lipi buzele de ale ei. Corpul fetei tremură ușor de parcă un mic șoc de curent îi trecu prin vene, dar nu se trase. Continuă să o sărute. Câteva secunde, buzele lor se dezmierdară ușor, apoi Elena o trase mai aproape și își puse mâna pe piciorul ei.
Adrian continuă să le urmărească de la distanță. Cuvintele lui Sorin și ale fetei ce-l însoțea deveniseră brusc neinteresante. Iar în ceea ce o privea pe fată, Adrian o considera total invizibilă, chiar plictisitoare. Când într-un final privirea lui se intersectă cu cea a Elenei, îi făcu semn discret.
Elena se ridică de pe canapea și o prinse pe fată de mână, conducând-o spre camera lui Adrian. De cum intrară, fata se întinse pe pat și o trase pe Elena peste ea, continuând să o sărute pe gât și pe sâni. Adrian se așeză pe un scaun, își aprinse o țigară și le făcu semn fetelor să continue.
Nu a fost nevoie să li se spună a doua oară. Elena îi scoase tricoul fetei și își plimbă buzele pe sânii și abdomenul ei. Îi trase fusta mai sus și mângâie ușor coapsele. Fata a gemut ușor când limba Elenei a început să o dezmierde. Corpul ei era fierbinte, iar alcoolul părea să-i amplifice toate atingerile. Strânse în pumni cearșaful de pe pat și-și lăsă capul pe spate când simți degetele Elenei că intră în ea. Își mușcă de câteva ori buzele ca să nu țipe. Bătăile inimii ei o luaseră razna, iar camera părea a se învârti. Încercă să se abțină, dar în final cedă și se lăsă pradă plăcerii.
Elena se ridică de pe pat, lăsând-o pe fata ce încă încerca să-și revină, și se îndreptă spre Adrian. Îi luă țigara din mână, trase un fum apoi o stinse și i se așeză în poală.
— Ți-am spus vreodată cât de mult poți să mă exciți? o întrebă el prinzându-i mâna.
Dar Elena nu-i răspunse. În schimb, îl sărută de câteva ori, mișcându-se lasciv în brațele lui. Adrian se trase puțin, îi mângâie ușor buzele cu degetele și-i șopti:
— Îi pot simți gustul pe buzele tale.
— Perfect! zise Elena în timp ce-i desfăcea cămașa.
Fragment din Zona Zero - Lavinia Călina.
Cartea se poate comanda pe site-ul editurii Herg Benet, Libris sau Elefant. Vresiunea
e-book o găsiți aici.
